România pierde din nou cursa pentru euro
Bulgaria, vecina noastră de la sud, a primit undă verde să adopte moneda europeană începând cu 1 ianuarie 2026. Asta înseamnă că leva bulgăresc va dispărea, iar Bulgaria va deveni al 21-lea stat membru al zonei euro.
Fixarea cursului s-a făcut la 1 euro pentru 1,95583 leva, o paritate stabilă de mulți ani. Decizia nu este simbolică, ci reprezintă o recunoaștere europeană că statul bulgar a reușit să îndeplinească toate criteriile de convergență: inflație controlată, deficit bugetar sub 3%, datorie publică sustenabilă, stabilitate a cursului de schimb și dobânzi pe termen lung apropiate de media zonei euro.
Prin acest pas, Bulgaria se integrează complet în structura economică și financiară a Uniunii Europene. Beneficiile sunt clare: acces la costuri de finanțare mai mici, predictibilitate în prețuri și o mai mare încredere a investitorilor.
Există, desigur, și temeri legate de creșterea prețurilor după trecerea la euro, dar acestea sunt inevitabile la începutul oricărei tranziții. Ceea ce contează este că statul bulgar a reușit să demonstreze stabilitate, seriozitate și capacitate de reformă.
România, în schimb, a rămas pe margine și asta nu este nici vina lui Nicușor Dan și nici a lui Ilie Bolojan
Deși este stat membru al Uniunii Europene din 2007 și a avut, la început, planuri ambițioase de aderare la zona euro, nu am reușit nici măcar să intrăm în mecanismul de pregătire premergător , ERM II. Practic, România nici măcar nu se află pe drumul tehnic spre adoptarea monedei unice. Motivul principal este lipsa de disciplină fiscală.
În ultimii ani, România a înregistrat deficite bugetare uriașe, care au depășit constant pragul european de 3% din PIB.
Pentru că datoria publică este în creștere, inflația a fost scăpată de sub control, iar cursul leu-euro s-a depreciat continuu. Toate aceste dezechilibre arată că economia românească nu este stabilă.
Dar nu e vorba doar de economie. Este și o problemă profund de manipulare politică. Instituțiile sunt fragile, reformele fiscale au fost amânate, iar resursele publice continuă să fie risipite prin numiri politice și sinecuri.
În timp ce Bulgaria a strâns cureaua și a făcut reforme structurale serioase, la noi, guvernele din România au continuat să mărească aparatul bugetar și să distribuie funcții în schimbul loialității de partid. PSD, care a dominat politica românească în ultimii 30 de ani, a întreținut un sistem clientelar în care banii publici au fost tratați ca pradă de partid.
Este suficient să comparăm modul în care funcționează instituțiile din cele două țări. Bulgaria a reformat administrația fiscală, a redus birocrația și a stabilit un parteneriat stabil cu Banca Centrală Europeană, în vreme ce România, în schimb, a fost avertizată de Comisia Europeană că nu ia măsuri eficiente pentru a corecta deficitul excesiv.
În loc să pregătim terenul pentru o monedă stabilă, am preferat să păstrăm un sistem bazat pe consum pe datorie, subvenții electorale și corupție instituționalizată.
