În perioada 25-28 septembrie 2025, Județul Sălaj va fi prezent la Târgul Național de Ecoturism care va avea loc la Sibiu sub deviza :-Cultura dezvoltă!-
Se vor pune în valoare experiențele inedite pe care un turism emergent le presupune și care pot fi asigurate de către resursa locală atât prin componenta gastronomică cât și prin ateliere meșteșugărești, interactive. Cadrul natural specific zonelor de proveniență a invitaților, oferta generoasă pentru toate anotimpurile, distincția gustului și autenticul meșteșugurilor sunt rețeta de succes pentru un turism sustenabil ce susține dezvoltarea locală. Zonele reprezentate de participanții la Târg au o capacitate ridicată pentru dezvoltarea turismului cultural și implicit al ecoturismului: din Delta Dunării până în Maramureș, din Harghita până în Argeș, din Sibiu până în Sălaj.
Vom activa astfel un potențial unic în peisajul ecoturismului european, exemplificând conectivitatea și sustenabilitatea cadrului cultural cu cel natural.
Evenimentul va cuprinde ideea de tradiții vii, natură autentică și oameni pricepuți
Nu mai trebuie spus că Sălajul este un ținut de poveste, unde natura armonioasă se împletește cu istoria milenară și cu tradițiile meșteșugărești păstrate cu sfințenie.
Sălăjenii , prin artizanii lor duc mai departe arta lemnului, cusătura pe pânză albă, țesăturile tradiționale, icoanele pe sticlă și ceramica.
Tradițiile artizanale ale județul Sălaj se împletesc în mod fericit cu produsele noastre autentice: pălinca, mierea naturală, împletiturile din nuiele, clopărit, vinificație, etc… alături de preparatele gastronomice tradiționale cu influențe maghiare sau slovace.
Încă in vremea vremea dacilor, Sălajul păstrează vestigii deosebite: Castrul roman de la Porolissum – una dintre cele mai bine conservate fortificații din Dacia, bisericile de lemn, castelul familiei Bathory din Șimleu Silvaniei, locul unde s-a născut Stefan Bathory, rege al Ungariei și al Poloniei, dar și obiective locale ce pun în valoare bogăția culturală a zonei.
Mai apoi, Grădina Botanică Vasile Fati, Grădina Zmeilor, Izvoarele Barcăului, Mlaștina de la Iaz, drumurile pitorești și satele cu arhitectură tradițională fac din Sălaj o destinație ideală pentru iubitorii de ecoturism și turism cultural.
Anul acesta, la Târgul Național de Ecoturism 2025 județul Sălaj vine cu produse autentice sălăjene
La acest eveniment vor reprezenta Țara Silvaniei prin meșteșugul lor cei mai de seamă reprezentanți ai sălăjenilor, astfel:
-Spumante Silvania – Situată în marea regiune a Dealurilor Silvaniei, Măgura Șimleului adăpostește crama Podgoriei Silvania.
Galeriile acestei crame unicate sunt aflate la 60 de metri sub stâncă și se întind de-a lungul a 3,5 kilometri, găzduind recolta uneia dintre cele mai nordice podgorii ale României.
-Ceramica de Zalău – Tradiţia Ceramicii de Zalău din secolele XVIII-XIX, cu un patrimoniu prestigios, prezent în mari muzee din Europa, este readusă la viață în Borla, o mică localitate din Sălaj.
Olarul Csibi Csaba, cel care în urma documentării materialului muzeal din Zalău şi a mai multor cărţi de specialitate a reușit, după 2010, să regăsească cromatica Zalăului, ornamentele şi formele specifice.
-Împletituri din nuiele – De când se știu, locuitorii satului Var s-au ocupat cu împletitul coșurilor de nuiele. Materia primă, nuielele de răchită (ramurile tinere de salcie), se găsește din belșug pe malul Someșului. Meșterii coșari din Var au învățat arta împletirii nuielelor din tată-n fiu și au adus-o până aproape de perfecțiune.
-Miere de albine – Un lucru cu care sălăjenii se pot mândri nu doar la nivel de țară, ci chiar la nivel european, este producția de miere de albine și produse apicole din județ. Conform statisticilor la nivel național, Sălajul este printre primii cei mai mari producători de miere de albine și totodată unul dintre cei mai mari exportatori.
-FORT SILVAN – FORTĂREAȚĂ A VITICULTURII TRANSILVANE – Zona Sălajului are o lungă tradiție a viei și vinului, dar tendințele de evoluție ale climei la care se adaugă progresul făcut in viticultura și vinificație fac ca viitorul acestei zone viticole să fie foarte promițător. Poziționarea geografică de-a lungul paralelei 47 latitudine nordică și ambiția temerară de a produce vinuri într-un climat răcoros, sunt elementele definitorii ale proiectului Fort Silvan, reprezentând astfel, “fortăreața” care apără limita nordică a viticulturii românești.
-Clopuri – cu o meserie aproape dispărută Augustin Mureșan este probabil ultimul sălăjean care mai coase clopuri din paie. Au trecut mulți ani de când coase clopuri. Zâmbind, își pune clopul pe cap, iar restul e povestea unei meserii ce a rămas fără meseriași, o meserie ce se luptă cu lumea plasticului.
–ACIU Pălincă de Zalău are o aromă specială,din prune, gutui, mere, pere sau caise, pe care numeroase jurii au medaliat-o și-au umplut-o de diplome, după cum și pălinca i-a umplut de fericire. Asta pentru că gustul și aroma sunt exact ca pe vremuri, chiar dacă pălincia s-a mai modernizat între timp. Cazanul de cupru, instalațiile de distilare, toate respectă întocmai rețeta bătrânului Aciu.
Așadar, iată că, națiunea înseamnă nu doar teritoriu și oameni, ci și povestea pe care o putem și ști să o spunem despre noi înșine.
Tradițiile nu sunt pietre de mormânt, ci trepte către viitor!