Direcția Națională Anticorupție a declanșat una dintre cele mai ample acțiuni din ultimii ani în sistemul rutier românesc, descinzând la Autoritatea Rutieră Română (ARR) din București și din cinci județe – Bacău, Dolj, Timiș, Vâlcea și Cluj. În centrul anchetei se află o presupusă rețea care ar fi fraudat examenele pentru atestatele profesionale ale șoferilor de transport marfă. Printre suspecți se numără Cristian Anton, directorul general al ARR și fost șef de cabinet al actualului lider PSD, Sorin Grindeanu. Procurorii investighează fapte grave de corupție, trafic de influență și constituirea unui grup infracțional organizat.
Descinderi în 23 de locații și 12 suspecți
Perchezițiile au avut loc la începutul zilei de 31 martie 2026, în baza mandatelor emise de instanța competentă. Procurorii au intrat simultan în 23 de locații, dintre care una este sediul ARR din București, iar restul sunt domicilii și puncte de lucru ale unor persoane fizice și firme comerciale.
Operațiunea a fost sprijinită de DNA – Structura centrală, serviciile teritoriale din Bacău, Craiova, Pitești și Timișoara, precum și de Jandarmeria Română.
În total, 12 persoane sunt cercetate pentru implicarea într-un sistem de mită și trafic de influență legat de obținerea ilegală a atestatelor profesionale necesare șoferilor de transport marfă. Potrivit anchetatorilor, rețeaua funcționa de mai mult timp, implicând angajați și colaboratori ai ARR care ar fi facilitat fraudele la examene.
Cum funcționa schema de corupție
Surse judiciare arată că mecanismele de fraudare erau diverse. În unele cazuri, candidații erau înlocuiți la probe de alte persoane, în timp ce în altele șoferii primeau răspunsurile chiar în timpul examenului, contra unor sume cuprinse între 600 și 1.500 de euro.
Scopul era obținerea atestatelor profesionale fără cunoștințele și competențele necesare, în schimbul mitei oferite către funcționari sau intermediari ai autorității. Din aceste activități, membrii rețelei ar fi obținut venituri considerabile, bani care ulterior au fost confiscați în timpul perchezițiilor.
Bani găsiți în cutii de pantofi și percheziții în birourile ARR
În urma descinderilor, anchetatorii DNA au ridicat sume semnificative de bani – 77.000 de lei și restul în valută, însumând aproximativ 350.000 de euro.
O parte dintre acești bani a fost descoperită în cutii de pantofi, ascunse într-un domiciliu din Timișoara. Alte 50.000 de euro au fost găsite la o locuință din București.
Anchetatorii au percheziționat și biroul lui Cristian Anton de la sediul central al ARR, ridicând documente și dispozitive care ar putea constitui probe în dosar. De asemenea, directorul general al ARR a fost adus la audieri la DNA, pentru a oferi explicații în legătură cu acuzațiile.
Reacția ministrului Sorin Grindeanu
Întrebat de presă despre situația fostului său colaborator, Sorin Grindeanu a declarat, în cadrul unei conferințe la Brașov, că „cine nu respectă legea, trebuie să plătească”.
Grindeanu a adăugat că îi dorește fostului său șef de cabinet să fie nevinovat, dar a subliniat că nu contează funcția sau legăturile personale atunci când este vorba despre fapte penale.
Declarația ministrului Transporturilor vine pe fondul speculațiilor că între cei doi există o relație strânsă de colaborare, veche de aproape două decenii.
Legătura dintre Cristian Anton și Sorin Grindeanu
Cristian Anton, în vârstă de 57 de ani, este jurist de profesie și a deținut de-a lungul anilor mai multe funcții în administrația publică, în special în domeniul transporturilor.
Relația sa cu Sorin Grindeanu datează din perioada în care ambii activau ca consilieri locali la Timișoara, în cadrul Partidului Social Democrat. Potrivit presei locale, Anton a fost un apropiat al actualului ministru, iar colaborarea lor s-a menținut și după ce Grindeanu a ocupat demnități guvernamentale.
Conform declarației de avere din 2023, Anton deține o casă în județul Timiș, are un cont bancar la ING Bank și o datorie de 35.000 de euro scadentă până în anul 2031 la BRD. Totodată, a încasat venituri de la ARR, Ministerul Transporturilor și a primit indemnizații de la SN Aeroportul „Traian Vuia” Timișoara și compania Danube Bridge Vidin Calafat AD.
Infracțiunile investigate
Procurorii DNA investighează mai multe infracțiuni de corupție și asimilate, printre care:
- Luare și dare de mită
- Trafic de influență și cumpărare de influență
- Constituirea unui grup infracțional organizat
- Divulgarea de informații confidențiale
Conform datelor preliminare, aceste fapte s-ar fi petrecut în perioada 2025 – prezent, într-un context instituțional care ar fi permis manipularea procedurilor de examinare pentru atestate.
Rețeaua ar fi acționat coordonat în mai multe județe, fiecare membru având un rol specific: unii dirijau candidații către „intermediari”, alții furnizau subiectele de examen sau asigurau înlocuirea candidaților.
Comunicatul oficial al DNA
Într-un comunicat transmis public, DNA – Serviciul Teritorial Cluj precizează că ancheta este în curs și că „pe măsura desfășurării actelor procedurale, vor fi oferite detalii suplimentare”.
Instituția confirmă că perchezițiile au avut loc ca urmare a suspiciunilor de corupție, iar faptele se referă la „trafic de influență, cumpărare de influență, dare de mită și constituirea unui grup infracțional organizat”.
Oficial, procurorii nu au precizat numele persoanelor implicate, însă surse judiciare confirmă că directorul general al ARR, Cristian Anton, se află în vizorul direct al anchetei.
Concluzii: un nou scandal în sistemul rutier românesc
Cazul de la Autoritatea Rutieră Română ridică o nouă problemă în ceea ce privește integritatea instituțiilor publice din sectorul transporturilor. Dacă acuzațiile se confirmă, impactul asupra siguranței rutiere este major – șoferi profesioniști ar fi putut obține atestate fără competență reală, punând în pericol viețile participanților la trafic.
De asemenea, dimensiunea politică a cazului adaugă presiune asupra Ministerului Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, care trebuie să gestioneze atât consecințele administrative, cât și pe cele de imagine.
Ancheta DNA urmează să clarifice amploarea rețelei, responsabilitățile individuale și fluxul banilor primiți ca mită. Procurorii continuă audierile și analizează probele ridicate pentru a determina rolul fiecărei persoane implicate.
Până la o decizie definitivă a instanței, toți suspecții beneficiază de prezumția de nevinovăție.