La Negreni, la târg, este locul unde amintirile miros a iarbă cosită
Comuna Negreni (în maghiară Körösfeketetó) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bucea, Negreni (reședința) și Prelucele. Satul Negreni este aşezat pe drumul european E60, la 10 km de Piatra Craiului, spre Cluj.
Târgul este asemănător cu Târgul Coaselor din luna iunie, dar se intinde pe o suprafaţă mult mai mare, avâd şi un sortiment mult mai bogat de obiecte. Târgul cu o tradiţie de căteva secole se organizează in toamnă fiecărui an, în al doilea sfârşit de săptămănă a lunii octombrie, pe malul Crişului Repede, în localitatea Negreni.
Localitatea Negreni în anul 1815 a primit oficial aprobarea pentru organizarea târgurilor, dar probabil și mai înainte erau organizate târguri aici.
În fiecare an, în al doilea weekend din luna octombrie, mii de oameni se adună în localitatea Negreni din județul Cluj, la cel mai mare târg de antichități și nu numai din Transilvania, târg ce iși are originile în Evul Mediu. Târgul are două părţi, una în care se vând obiecte noi de uz general, haine, încălţăminte.
O importanţă mai mare are cealaltă parte unde se pot găsi diferite vechituri, de exemplu: port popular, cusături, farfurii pictate, cărţi, mobilier, scule, picturi, etc.
Cei interesaţi pot petrece mai multe zile plimbându-se între aceste obiecte. Târgul se bucură de o popularitate foarte mare având oaspeţi din Ungaria, Europa de Vest, chiar şi din America.
În anul 2025 Târgul de la Negreni are loc în data de 9-12 octombrie
“Tot ceea ce îţi poţi imagina este real”, spunea Pablo Picasso. Nu doar că este real, poate fi găsit pe una dintre tarabe, ar putea completa un vizitator al Târgului de la Negreni.
La târgul de la Negreni este locul unde negocierea e dusă la rang de artă, indiferent că stai faţă în faţă cu un mustăcios cu pălărie care vinde fotolii demne de un împărat din veacuri apuse, vorbeşti cu o doamnă în costum popular sau cu un prichindel lăsat să se descurce cu colecţia de nimicuri adunate într-o viaţă de părinţii săi.
Istoria târgului – care e cel mai mare din Europa de Est – se întinde pe câteva secole, iar în prezent a ajuns să aducă laolaltă bătrâni şi tineri, săteni şi hipsteri (târgul are pagină şi event pe Facebook), fermieri şi universitari.
E o întreagă psihologie bazată pe principii simple, valabile de sute de ani, neîngrădite de nimic; nici măcar de marketing. Ori ești hotărât și deschis la confruntări oneste de preț, ori eziți și riști să te întorci acasă cu lucruri pe care nu-ți imaginai vreodată că le-ai putea achiziționa. În ambele variante, te vei simți mândru că ai participat la târg.
Se vând și se cumpără tot felul de chestii folositoare sau lucruri despre care, aparent, te-ntrebai: cine mama naibii le-ar cumpăra vreodată?
Câteodată,privind prin prisma vechiturilor, aici la târg, sunt momente când aș vrea să dau timpul înapoi și să șterg toată tristețea timpului trecut, dar mi-e frică că atunci aș șterge și bucuria
Surpriza este că se găsește client pentru orice, mai ales atunci când te aşteptai cel mai puţin. De exemplu, o telecomandă de televizor nefuncțională care zăcea, de mult timp, printre lucruri la fel de inutile, şi-a găsit cumpărător: un tip care căuta fix modelul ăla pentru că avea el pitici s-o demonteze și apoi s-o ia la puricat. Era plăcerea lui să desfacă, să identifice buba și apoi s-o repare. Nu judecam treburile astea, tocmai pentru că un astfel de târg te învață să nu critici pasiunile sau nevoile oamenilor.
O pauză binemeritată poți să faci la bunătățile culinare pregătite de maeștrii în grătare, murături, aluaturi și alte minuni. Musai să iei un langos de la taraba din mijlocul târgului.
O chestie esențială acolo, la târg, este cât de important e să negociezi atunci când cumperi sau vinzi orice. Nu te învață nimeni ,niciodată, cum să faci asta, însă este îndeajuns faptul c-am asistat la sute de schimburi. Unele se lăsau cu reproşuri de genul: „Du-te, bă, de-aici” (în cazul fericit). Alte dăţi cu strângeri de mână.
Dacă, vreodată,vrei să-nţelegi ce presupune „românismul”, nu trebuie decât să dai o tură prin târgul de vechituri . Este aidoma unei mahalale suprarealiste și haotice în care poți să te regăsești. Totul se desfășoară sub ochii tăi, anume, existența românului decupată în fel de fel de obiecte. Zgomotul care acompaniază peisajul, sunt expresiile, înjurăturile, negocierile și alte soiuri de vorbe care o să rămână cu tine ani mai târziu.
Poți să vii aici după o treabă, dar să pleci acasă cu încă zece lucruri care îți trebuie sau ba. Diferenţa o face că ai o gamă largă de lucruri din care să alegi.
Categoriile de vâzători sunt diverse. Începând cu trecere de la speculanţi la oameni simpli care-şi vând lucrurile din casă, fiindcă nu mai au nevoie de ele sau fiindcă sunt săraci și au nevoie de bani. Totuși, aici găsești și îndeajuns de mulți şmenari care vor să te ţepuiască și ar fi bine să-nveți să-i miroși pe ăștia.
Amintirile sunt ca antichitățile, cu cât sunt mai vechi cu atât sunt mai valoroase
Asta face târgul de la Negreni, te transpune într-un peisaj excepțional încadrat de munți și verde, unde oameni simpli te îmbie să vizitezi o lume extraordinară de vechi și nou, într-un cadru de sărbătoare sătească profund umană.
Diferenţa între târgurile de vechituri şi mall-uri ai zice că nu prea există. Pentru că în ambele există cocalari şi piţipoance, și decât să dai peste 300-400 de lei pe-o pereche de blugi, doar aşa că-i luată din nu ştiu ce magazin de lux, unde vânzătoarea te exasperează cu întrebarea: „Pot să vă ajut cu ceva?”.
Păi, nu este cu mult mai satisfăcător și mai rustic-popular să auzi o dumă de genul: „Ia zi, bossulică, vrei să cumperi aia? Hai c-o dau ieftin şi mai las la preț așa ca pentru tine, că-mi ești simpatic”.
Pentru un om cu picioarele goale, fericirea este o pereche de pantofi.
Pentru un om care poartă pantofi vechi, fericirea este o pereche de pantofi noi.
Omul care nu are picioare, ar fi fericit să meargă desculț.
Măsoară fericirea cu ceea ce ai, nu cu ceea ce-ți lipsește!
Toate lucrurile care sunt pline de amintiri degajă o visare care te îmbată și care te face să mergi rătăcind mult timp.
(Imaginile foto sunt preluate-prelucrate pentru exemplificare)