Sibiul a fost timp de patru zile, capitala ecoturismului din România. Astfel, între 25 și 28 septembrie 2025 în Piața Mare s-a desfășurat ediția din acest an a Târgului Național de Ecoturism, desfășurată sub motto-ul „Cultura dezvoltă”.
Târgul Național de Ecoturism, ediția a VII-a, un eveniment care reunește tradiția, natura și gastronomia autentică românească. Târgul are loc chiar în Piața Mare, transformând inima orașului într-un spațiu al experiențelor autentice și al descoperirilor turistice.
Evenimentul a adus în atenție legătura strânsă dintre patrimoniul cultural și dezvoltarea durabilă a comunităților.
În cadrul evenimentului vizitatorii s-au putut delecta cu :
- Experiențe autentice de turism – tradiții, obiceiuri și povești locale;
- Gastronomie regională – rețete de sezon și reinterpretări moderne;
- Ateliere meșteșugărești – olărit, țesut, confecționarea obiectelor utile drumețiilor;
- Căsuțe de lemn special amenajate – spații inovative pentru producătorii locali, un model de bune practici pentru turismul sustenabil.
A.D.I. Țara Silvaniei a fost prezentă la Târgul Național de Ecoturism 2025 de la Sibiu în perioada 25 – 28 septembrie
La acest eveniment au reprezentat Țara Silvaniei ,cu mândrie și succes reprezentanți de frunte ai Sălajului , anume:
Aciu Palinca de Zalau, Podgoria Silvania, Fort Silvan, Consiliul Judeţean Sălaj, Muzeul Astra, DecumAna.
Anul acesta, la Târgul Național de Ecoturism 2025 județul Sălaj vine cu produse autentice sălăjene
La acest eveniment vor reprezenta Țara Silvaniei prin meșteșugul lor cei mai de seamă reprezentanți ai sălăjenilor, astfel:
-Spumante Silvania – Situată în marea regiune a Dealurilor Silvaniei, Măgura Șimleului adăpostește crama Podgoriei Silvania.
Galeriile acestei crame unicate sunt aflate la 60 de metri sub stâncă și se întind de-a lungul a 3,5 kilometri, găzduind recolta uneia dintre cele mai nordice podgorii ale României.
-Ceramica de Zalău – Tradiţia Ceramicii de Zalău din secolele XVIII-XIX, cu un patrimoniu prestigios, prezent în mari muzee din Europa, este readusă la viață în Borla, o mică localitate din Sălaj.
Olarul Csibi Csaba, cel care în urma documentării materialului muzeal din Zalău şi a mai multor cărţi de specialitate a reușit, după 2010, să regăsească cromatica Zalăului, ornamentele şi formele specifice.
-Împletituri din nuiele – De când se știu, locuitorii satului Var s-au ocupat cu împletitul coșurilor de nuiele. Materia primă, nuielele de răchită (ramurile tinere de salcie), se găsește din belșug pe malul Someșului. Meșterii coșari din Var au învățat arta împletirii nuielelor din tată-n fiu și au adus-o până aproape de perfecțiune.
-Miere de albine – Un lucru cu care sălăjenii se pot mândri nu doar la nivel de țară, ci chiar la nivel european, este producția de miere de albine și produse apicole din județ. Conform statisticilor la nivel național, Sălajul este printre primii cei mai mari producători de miere de albine și totodată unul dintre cei mai mari exportatori.
-FORT SILVAN – FORTĂREAȚĂ A VITICULTURII TRANSILVANE – Zona Sălajului are o lungă tradiție a viei și vinului, dar tendințele de evoluție ale climei la care se adaugă progresul făcut in viticultura și vinificație fac ca viitorul acestei zone viticole să fie foarte promițător. Poziționarea geografică de-a lungul paralelei 47 latitudine nordică și ambiția temerară de a produce vinuri într-un climat răcoros, sunt elementele definitorii ale proiectului Fort Silvan, reprezentând astfel, “fortăreața” care apără limita nordică a viticulturii românești.
-Clopuri – cu o meserie aproape dispărută Augustin Mureșan este probabil ultimul sălăjean care mai coase clopuri din paie. Au trecut mulți ani de când coase clopuri. Zâmbind, își pune clopul pe cap, iar restul e povestea unei meserii ce a rămas fără meseriași, o meserie ce se luptă cu lumea plasticului.
–ACIU Pălincă de Zalău are o aromă specială,din prune, gutui, mere, pere sau caise, pe care numeroase jurii au medaliat-o și-au umplut-o de diplome, după cum și pălinca i-a umplut de fericire. Asta pentru că gustul și aroma sunt exact ca pe vremuri, chiar dacă pălincia s-a mai modernizat între timp. Cazanul de cupru, instalațiile de distilare, toate respectă întocmai rețeta bătrânului Aciu.
Așadar, iată că, națiunea înseamnă nu doar teritoriu și oameni, ci și povestea pe care o putem și ști să o spunem despre noi înșine.
Tradițiile nu sunt pietre de mormânt, ci trepte către viitor!
