Cercetătoare științifică fictivă plătită de către fostul director de la Centrul de Cercetări Biologice Jibou vreme de doi ani. Directorul, condamnat pentru corupție
În mica urbe sălăjeană s-a iscat un scandal uriaș la Centrul de Cercetări Biologice Jibou, instituție aflată în subordinea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Fostul director al centrului, Cosmin Sicora, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și fapte de corupție, după ce a plătit o cercetătoare timp de doi ani fără ca aceasta să vină la serviciu.
Cercetările Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, arată că o anume Ioana Ardelean, cercetătoare angajată fictiv la centrul din Jibou, a încasat peste 50.000 de lei între 2020 și 2022, aceasta nefiind prezentă vreme de doi ani în realitate la locul de muncă .
Pe lângă contractul de finanțare cercetătoarea a încheiat în plus nu mai puțin de trei convenții civile de prestări servicii cu Grădina Botanică de la Jibou.Prin acestea Ioana Ardelean s-a angajat în plus ca să desfășoare încă 20 de ore de activitate de cercetare pe săptămână, pe lângă cele 40 deja prevăzute în contractul de muncă.
Adică , cercetătoarea Ardelean figura oficial cu un program de 10 ore de muncă pe zi, ceea ce potrivit împrejurărilor era imposibil de prestat.
Conform acestor convenții civile, ancheta a stabilit că Ioana Ardelean a fost plătită, între 2020 și 2022, cu suma totală de 53.907 lei.
Anchetarea acestui caz de corupție nu a fost una facilă deoarece subiecții investigației erau persoane de notorietate publică și intelectuală cu poziții și recunoașteri profesionale solide în meseria lor, care la o primă vedere se situau deasupra oricărei bănuieli de săvârșirea unor ilegalități.
Și totuși, cercetările au arătat că în cadrul centrului de la Jibou existau mai mulți angajați semnau pontaje și rapoarte fictive, iar o parte dintre bani ajungeau, la cererea directorului, la directorul economic al instituției. În această anchetă un număr de patru persoane au fost trimise în judecată, inclusiv cercetătoarea beneficiară.
,,Ulciorul nu merge de multe ori la apă” -spune un vechi proverb românesc
Povestea ilegalităților a început în anul 2019, atunci când a luat ființă un proiect postdoctoral finanțat prin UEFISCDI (care finanțează anumite proiecte de cercetare plătite din bani europeni).
Așadar, în cadrul Centrului din Jibou, proiectul, în valoare de aproape 247.000 de lei, trebuia să se deruleze și cu ajutorul ,,cercetătoarei” Ioana Ardelean care , conform contractului era obligată prin contract să lucreze opt ore pe zi. Cercetările au dovedit în schimb, că cercetătoarea nu a lucrat deloc la sediul centrului. În anchetă ,pe baza probelor materiale s-a dovedit că în zilele în care era pontată ca fiind prezentă la centrul de la Jibou, ea era , conform localizărilor de pe telefonul ei, fie în Cluj , fie în Maramureș, nicidecum la Jibou. În tot acest timp, în ciuda bsenței sale de la centrul Jibou, lunar erau completate foi de prezență semnate de directorul Sicora și de directorul adjunct Lia Mladin.
Cârdășie în atentatul la banul public
Cercetările au scos la o serie de alte nereguli. Anume, într-un proiect finanțat cu bani europeni în valoare de peste 250.000 de euro privind „Mărul Tradițional Românesc”, Sicora și soția sa s-au angajat în propriul proiect, încasând câte 51.000 de lei fiecare.
Pentru ,,a drege busuiocul” și a compensa oarecum și pe directorul economic care nu fusese inclus în schema de finanțare, prin anumite presiuni exercitate de către ,,conducere” angajații au fost obligați să cotizeze lunar din salarii pentru a-l plăti.
Un fel de ,,cutia milei” ale cărei „contribuții”, i-au adus directorului economic 15.000 de lei.
După semnarea contractului de finanțare, cercetătoarea a încheiat încă trei convenții civile de prestări servicii cu Grădina Botanică de la Jibou. Astfel, Ioana Ardelean s-a angajat să desfășoare încă 20 de ore de activitate de cercetare pe săptămână, pe lângă cele 40 deja prevăzute în contractul de muncă.
Practic, Ardelean figura oficial cu un program de 10 ore de muncă pe zi, o situație considerată nerealistă de anchetatori.
În baza acestor convenții civile, Ioana Ardelean a fost plătită, între 2020 și 2022, cu suma totală de 53.907 lei.
Fiecare naș își are nașul! Corupție printre răsadurile cu panseluțe și lalele
Cosmin Sicora a fost reținut de procurori în ianuarie 2024. A fost pus sub acuzare. Capetele de acuzare: abuz în serviciu, luare de mită și folosirea funcției pentru favorizarea unei persoane.
Alături de el au fost inculpați și directorul economic Felician Matyas, directorul adjunct Lia Mladin și cercetătoarea Ioana Ardelean.
Cu toții și-au recunoscut faptele și au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Până în prezent, Tribunalul Sălaj a validat condamnările stabilite pentru Cosmin Sicora: 3 ani cu suspendare, respectiv 2 ani și 8 luni pentru Felician Matyas, găsit vinovat pentru complicitate la abuz în serviciu și luare de mită. Deciziile tribunalului pronunțate pe 17, respectiv 24 iulie, au rămas definitive.
În cazul Liei Mladin și al Ioanei Ardelean, validarea acordurilor de recunoaștere a vinovăției a fost amânată de protestul magistraților, dosarul celei din urmă fiind amânat pentru luna ianuarie a anului viitor.
După acest scandal Universitatea Babeș-Bolyai a reacționat rapid după scandal, subliniind că integritatea academică este un principiu de bază și că neregulile vizau perioada anterioară preluării centrului de către UBB (iulie 2021).
„UBB condamnă orice abatere de la principiile etice. Centrul din Jibou are personalitate juridică proprie și conducere separată”, transmitea universitatea într-un comunicat oficial.
Deși Sicora, fostul director recunoaște că a greșit birocratic, pentru că nu a încheiat un act adițional în regim de ,,telemuncă” susține că rezultatele cercetătoarei din perioada cât a fost angrenată în proiectele pentru care a fost plătită au fost reale și publicate în reviste științifice.
Anchetatorii acestui caz, însă, contrazic vehement realitatea, deoarece prin rapoartele depuse s-a concluzionat clar , că acestea nu pot demonstra în niciun caz efectuarea reală a muncii prestate de către cercetătoarea Ioana Ardelean.
În prezent Centrul de Cercetări Biologice Jibou s-a constituit parte civilă în dosar, cerând 452.660 de lei drept despăgubiri. Potrivit circumstanțelor Tribunalul a lăsat nesoluționată latura civilă, ceea ce înseamnă că instituția va trebui să deschidă un proces separat pentru recuperarea banilor.
Concluzia acestor fapte nu poate fi decât una singură : ,,Lăcomia strică omenia!”.