Evenimentul recent, explozia dintr-un bloc din Bucuresti a lăsat mai multe familii fără adăpost și bunuri personale, ridică probleme complexe privind răspunderea autorităților, a operatorilor de utilități și a asigurătorilor.
La nivel național, doar 17% dintre locuințe sunt asigurate complet, ceea ce înseamnă că 8 din 10 sunt în continuare vulnerabile, transmit reprezentanții Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare (UNSAR). În cazul exploziei din cartierul Rahova din Capitală, în jur de 170 de apartamente afectate sunt protejate de o poliță de asigurare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat la rândul său că în România nu s-a reușit construirea unei culturi a polițelor de asigurări care să ofere protecție în cazul unor tragedii.
Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare atrage atenția că doar 30% dintre locuințele din zona București-Ilfov sunt protejate printr-o poliță facultativă.
Se recomandă tuturor proprietarilor care au o asigurare facultativă pentru locuință să ia legătura cu asigurătorul care a emis polița și să anunțe daunele suferite.
În funcție de politica fiecărei companii de asigurări, există mai multe căi pentru notificarea daunelor: call-centere, aplicații dedicate sau site-uri web. Majoritatea asigurătorilor oferă și varianta mai rapidă pentru avizarea daunelor – autoconstatarea. Aceasta este o soluție care reduce timpul de instrumentare a dosarului și simplifică procesul. Astfel, în acest caz, constatarea daunei este efectuată direct de către asigurat, iar în funcție de politicile fiecărui asigurător, proprietarii pot beneficia de plata și mai rapidă a despăgubirilor.
Tragedia din Rahova nu este doar o lecție despre vulnerabilitatea infrastructurii urbane, ci și despre necesitatea respectării stricte a obligațiilor legale privind siguranța publică. Fiecare astfel de eveniment trebuie să ducă la acțiune, nu la resemnare.
În lipsa unor prevederi legale specifice pentru despăgubirea locuințelor distruse prin explozie, persoanele afectate trebuie să se orienteze către mecanismele generale de reparare a prejudiciilor, fie prin acțiuni civile împotriva celor responsabili, fie prin solicitarea de ajutoare sociale sau de urgență, în funcție de circumstanțele specifice ale cazului și de cauzele exploziei.