Inaugurarea monumentului lui Mihai Viteazul de la Guruslău a avut loc în data de 21 octombrie 1976, pe- Dealul lui Mihai – unde au venit peste 25.000 de oameni, din tot judeţul.
Conform uzuanţelor «epocii de aur», monumentul a fost dezvelit de către însuși Nicolae Ceauşescu, care a sosit la Guruslău cu un elicopter.
Mihai Viteazul a rămas în mentalul colectiv al sălăjenilor prin bătălia câştigată în data 3 august 1601, la Guruslă
După bătălie, care a fost urmată de un ospăţ domnesc, din tabăra de la Zalău Mihai Viteazul a trimis două scrisori prin care a făcut cunoscută străinătăţii marea victorie. De asemenea, cu un an înainte, la 4 decembrie 1600, din „cetatea neamului”, de la Alba Iulia, a întărit privilegile Zalăului, privilegii care au făcut din el un important târg la „poarta meseşană”.
Odată cu înfăptuirea Marii Uniri din anul 1918, pe „Dealul lui Mihai” de lângă Guruslău s-a ridicat un monument, care a fost dezvelit în ziua de 14 septembrie 1926, cu ocazia adunării generale anuale a „Astrei”. Lucrările celei mai importante asociații culturale românești din Transilvania s-au desfăşurat la Zalău, în perioada 12-14 septembrie 1926.
,,Un neam dacă nu trece prin veacuri măcar cu un strop de mândrie pe frunte, se stinge! Se stinge de micime în rușine și umilință! Pentru a trăi o viaţă care ţi-a fost dată, eşti dator să o meriţi atât ca om, cât şi ca neam în fiecare clipă!”-spunea Mihai Viteazul într-una dintre cuvântările sale către norod.
Din păcate, primul monument de la Guruslău a avut o viaţă scurtă. După Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, în Sălaj s-a instaurat administraţia horthystă, care a dinamitat monumentul, în data de 29 octombrie 1940.
Actualul monument este opera sculptorului Victor Gaga, sălăjean la origine, și a fost inaugurat în data de 21 octombrie 1976
Monumentul de la Guruslău, situat la o distanţă de 15 km de Zalău este înalt de 26 de metri. Monumentul propriu-zis, susținut de un soclu puternic ce se sprijină pe o fundație de 4 m adâncime, are aspect paralelipipedic, cu înălțimea de 3,75 m, lungimea de 6 m și lățimea de 7 m. Deasupra lui se înalță obeliscul format din trei lame paralele, în exterior fiind aplicate, spre partea superioară semnele celor trei țări românești.
,,Descifrarea,, simbolisticii monumentului începe pe panoul răsăritean, unde se impune imaginea capului domnitorului Mihai Viteazul, alături de cinci personaje redate în întregime, reprezentând pe câțiva dintre căpitanii care au luptat alături de Mihai, printre ei remarcându-se frații Buzești și banul Mihalcea.
La nord, apare din nou imaginea lui Mihai, în poziție ecvestră, urmat de cei cinci căpitani. Înfățișarea, atitudinea, gestul larg și hotărât al voievodului, ce arată spre un simbolic steag pe care e pus sigiliul cu cele trei semne heraldice, ținut de un tânăr oștean, sunt deosebit de sugestive, contribuind la sublinierea personalității voievodului.
Pe panoul sudic apar oștenii lui Mihai, simbolizați prin trei grupuri de câte trei personaje, cu tipologii și veșminte specifice dacice, surprinși în poziții energic cadențate.
Pe latura vestică este redat sigiliul-simbol al oficializării unirii de către domnitor, cuprinzând figurile lui Mihai și a fiului său și semnele heraldice ale celor trei țări românești.
Pe marginea medalionului, în chenar, este cioplită inscripția e conține titulatura pe care și-a hotărât-o însuși Mihai: „Io, Mihail voievod, domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei”, iar sub medalion apare semnătura sa.
Cu capul plecat poate trăi un om, o vreme. Nu o țară, un neam, tot timpul!-spunea Mihai Viteazul
În dreapta, sus, este menționată localitatea comemorată și anul: Guruslău, 1601, semnificația lor fiind concentrat sugerată și prin încrucișarea simbolică a unui paloș cu un buzdugan.
Dedesubt e cioplit textul ce menționează importanța evenimentului: „Aici, la 3 august 1601, oştile conduse de Marele Voievod Mihai Viteazul au cucerit o strălucită victorie în lupta pentru apărarea unităţii tuturor românilor, pentru libertate şi neatârnare.”