Pe 5 martie este celebrată Floarea de colț  care a devenit un simbol puternic pentru România. Legenda florii de colț

A înfășurat steaua cu mâinile sale de piatră într-un puf moale alb. Apoi, a îmbrățișat-o legând-o de el cu rădăcini tenace. Și când s-a ivit zorii…s-a născut prima floare de colt.

O altă legendă  spune că floarea de colț are o strânsă legătura cu momentul nașterii lui Iisus Hristos, astfel că steaua care i-a călăuzit pe cei trei magi spre locul nașterii, a stat o clipă deaspura Beteleemului, iar apoi a decis să înconjoare pământul pentru a găsi un loc în care să se odihnească. În călătoria sa a găsit un loc cu iarbă scurtă, semeț și cufundat în pace, Munții Bucegi. A decis să rămână acolo, dar atunci când cobora de pe cer a căzut printre stânci și s-a desfăcut în mii de bucăți. Din aceste bucăți s-au născut florile de colț, cu forma de stea, iar acestea se bucură în continuare de peisajul mirific al munțiilor.

Floarea-de-colț, numită și „floarea-reginei” este o plantă deosebit de rară. A fost declarată monument al naturii și este ocrotită prin lege.

Cuvântul „edelweiss” a fost descoperit pentru prima dată în scris pe 5 martie 1784, motiv penteu care astăzi este sărbătorită floarea-de-colț.

Floarea de colț este o plantă deosebit de rară. A fost declarată monument al naturii și este ocrotită prin lege.

Floarea de colț are în tradiția românească o semnificație aparte, este un simbol al dragostei.

Conform legendelor, pentru a-și dovedi dragostea și curajul, tinerii colindau zonele stâncoase ale munilor pentru a culege flori de colț și a le oferi iubitelor.