Bătălia finală pe buget se dă mâine-4 martie 2026. Planul realist al premierului Bolojan este acela de a da mai puțini bani pentru primării și eficientizarea acestora. Ilie Bolojan propune tăierea investițiilor locale la jumătate față de 2025 în ideea ca mai întâi să facem reformă și eficiență și abia apoi distribuim bani acolo unde sunt necesari.
În realitate România are sute de comune mici, cu primării supraîncărcate de posturi. Angajări pe criterii politice. Nănășii, cumetrii, sinecuri.Bugetele sunt fragmentate unde banii sunt cheltuiți pe alocuri, aiurea pe roiecte fără impact real.
,,Nu mai putem finanța la nesfârșit primari faliți care împart contractele de lucrări cu prietenii!”-a spus Premierul Bolojan
România este la fundul sacului cu bani! Nu mai putem trăi pe datorie și banii să se ducă pe consum, nu în economie!
Într-adevăr, situația este tensionată. Coaliția de guvernare a stabilit o ședință decisivă pentru miercuri, 4 martie 2026, cu scopul de a finaliza forma bugetului de stat.
Miza ședinței de miercuri rezidă din faptul că liderii PNL, PSD și USR s-au reunit anterior la Palatul Victoria, dar nu au ajuns la un acord total. Miercuri, pe data de 4 martie a.c. este termenul limită stabilit pentru „închiderea” bugetului în format complet, după ce discuțiile pe capitole au fost prelungite din cauza divergențelor.
Motivele scandalului sunt despre împărțirea banilor,existând tensiuni majore între liderii partidelor și ministrul Finanțelor privind alocările pentru investiții versus cheltuieli sociale.
Peste toate tensiunile existente și acumulate în coaliție mai există și multe condiționări politice -majoritatea populiste și fărăr posibilitatea unei reale susțineri financiare. Astfel că PSD a sugerat că ar putea condiționa votul în Parlament de anumite pachete de măsuri, în timp ce premierul Ilie Bolojan pune presiune pentru un buget sustenabil care să nu pericliteze fondurile PNRR.
PSD vrea 3,3 miliarde lei pentru măsuri sociale în vreme ce Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că pachetul este „o piatră de încercare”.
Pentru 2,8 milioane de pensionari cuprinse în 220.000 de familii vulnerabile dacă se alocă bani pentru măsuri populiste care nu au acoperire financiară și pentru care țara se împrumută cu dobânzi extrem de mari față de alte țări cotate cu stabilitate financiară,banii merg direct în consum, nu în economii.
Căci, pentru cine știe puțină aritmetică, te întrebi: ,,de unde vin cei 3,3 miliarde lei în plus necesare acestor măsuri sociale populiste fără sustenabilitate economică”?
Atâta timp, în care de abia se taie posturi din primării pentru economii, vrem să reducem taxarea muncii, creștem astfel salariul real, apoi distribuim.
și din nou se vrea ca să generăm bani care nu există?
Amenințările cu ruperea coaliției nu mai sunt o noutate și sunt însoțite de o serie de mesaje dure au venit din ambele tabere, unii lideri avertizând că eșecul aprobării bugetului ar putea duce la căderea Guvernului.
Iată că, deși deși miercuri se dorește adoptarea formei finale în coaliție și aprobarea în Guvern, bugetul trebuie trimis ulterior în Parlament pentru dezbatere și vot final în plen.
PSD ȘI-AR DORI DĂRÂMAREA GUVERNULUI BOLOJAN PRIN IEȘIREA DE LA GUVERNARE? ORICUM, PSD ȘI-A MAI PRĂBUȘIT DE TREI ORI PROPRIILE GUVERNĂRI!
PSD a marcat o premieră istorică în politica românească dărâmându-și propriul executiv, un eveniment care s-a repetat sub diverse forme în perioada 2017-2019:
- Guvernul Sorin Grindeanu (iunie 2017): A fost primul guvern din istoria post-decembristă a României demis prin moțiune de cenzură depusă chiar de partidul care îl instalase (PSD). Conflictul a izbucnit între premierul Grindeanu și liderul de atunci al PSD, Liviu Dragnea, după ce premierul a refuzat să demisioneze la cererea partidului.
- Guvernul Mihai Tudose (ianuarie 2018): Deși nu a căzut prin moțiune de cenzură în Parlament, acesta a fost “dărâmat” politic prin retragerea sprijinului politic de către Comitetul Executiv Național al PSD. Premierul a fost forțat să demisioneze după un conflict de autoritate cu aceeași conducere a partidului.
- Guvernul Viorica Dăncilă (octombrie 2019): De data aceasta, guvernul a căzut printr-o moțiune de cenzură a opoziției, însă eșecul a fost facilitat de pierderea majorității parlamentare după plecarea ALDE de la guvernare și dezertările interne din PSD către Pro România
Miercuri 4 martie 2026 , la votarea bugetului țării vom afla dacă cade Guvernul. Sau cade doar vechiul sistem
Miza reală a bugetului țării pe anul 2026 nu este doar despre cifre. Realitatea bugetului pe anul 2026 care se cere adoptat neîntârziat este despre reformă vsersus populism, despre eficiență versus presiune politică, despre investiții strategice și nu despre finanțarea rețelelor locale abonate la banul public.
Dacă se cedează presiunilor, deficitul crește. Dacă se taie prea abrupt, apar tensiuni sociale și totuși PSD o ține una și bună dorind ca România continuă modelul „împărțim bani pe datorie”.
În criza economică în care suntem afundați ar trebui să ne întrebăm foarte sincer, conștienți și serioși, oare, în sfârșit, nu ar fi timpul să facem ca buni gospodari în economia Romaniei o curățenia reală?
Miercuri 4 martie 2026 vom afla dacă cade Guvernul. Sau cade doar vechiul sistem.
Căci, iată, la 49 de ani trecuți de la teribilul cutremur fizic care s-a abătut peste România în 1977, acum să nu avem parte de un cutremur economic care ar putea aduce României daune infinit mai mari și mai devastatoare decât acela care a fost în urmă cu aproape cinci decenii.