Primăria Municipiului Zalău a pus în transparență decizională un proiect de hotărâre cu impact major asupra comunității, care ar putea schimba radical modul în care sunt reglementate jocurile de noroc la nivel local. Inițiativa principală prevede interzicerea completă a desfășurării acestor activități în locații fizice, vizând eliminarea totală a sălilor de tip „slot-machine” și a cazinourilor, indiferent de forma de organizare.
În paralel, autoritățile au publicat și un al doilea proiect, care propune o abordare diferită: menținerea jocurilor de noroc, dar în condiții mult mai stricte și sub un control mai riguros din partea administrației locale.
Primul scenariu: fără păcănele în Zalău
Potrivit primului proiect, nu vor mai fi autorizate noi activități de jocuri de noroc în municipiu, iar procedurile aflate în curs vor fi oprite. Cererile depuse ulterior vor fi respinse ca inadmisibile. Operatorii care dețin în prezent licențe valabile emise de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc își vor putea continua activitatea doar până la expirarea acestora, după care vor fi obligați să înceteze definitiv.
Autoritățile locale justifică această măsură prin impactul social puternic al jocurilor de noroc, în special asupra tinerilor. Datele prezentate arată că unul din patru adolescenți români a jucat la păcănele, iar aproape un sfert dintre aceștia au început înainte de vârsta de 14 ani.
În Zalău, fenomenul este considerat alarmant: există peste 30 de locații cu jocuri de noroc și mai mult de 200 de aparate, în timp ce aproximativ 30 de unități de învățământ sunt situate la mai puțin de 500 de metri de aceste spații. Cu peste 12.000 de elevi în municipiu, multe dintre săli sunt amplasate pe traseele zilnice ale copiilor.
Documentația subliniază că jocurile de noroc pot genera dependență, pierderi financiare și probleme sociale grave, inclusiv destrămarea familiilor și creșterea vulnerabilității sociale. Totodată, se atrage atenția asupra prezenței tot mai vizibile a acestor spații în oraș, uneori mai pronunțată decât a instituțiilor culturale sau a zonelor de recreere.
Proiectul are la bază modificările legislative introduse prin OUG nr. 7/2026, care oferă consiliilor locale dreptul de a decide dacă permit sau nu aceste activități. Deși autoritățile recunosc că interdicția ar putea reduce veniturile la bugetul local, acestea consideră că beneficiile sociale și protejarea comunității sunt prioritare.
Al doilea scenariu: reguli stricte și taxe mai mari
Alternativ, al doilea proiect propune menținerea jocurilor de noroc, dar într-un cadru mult mai strict. Operatorii ar putea funcționa doar dacă obțin o autorizație locală, emisă de Primărie, în baza unui regulament clar.
Printre restricțiile propuse se numără interzicerea funcționării sălilor la mai puțin de 100 de metri de unitățile de învățământ, separarea completă de activitățile de alimentație publică și interzicerea consumului de alcool în incintă. De asemenea, accesul trebuie organizat separat, iar spațiile locative nu vor putea fi transformate în săli de jocuri.
Regulamentul introduce și obligații stricte privind respectarea ordinii publice și a normelor de zgomot, precum și sancțiuni contravenționale de până la 5.000 de lei pentru nerespectarea prevederilor.
Autoritățile susțin că această variantă reprezintă un compromis între interzicerea totală și lipsa de control din trecut. În plus, ar permite creșterea veniturilor la bugetul local și un control mai eficient asupra industriei.
Decizia finală, în mâinile consilierilor locali
Cele două scenarii au fost deja discutate în cadrul unei dezbateri publice organizate în 23 martie 2026, în sala „Avram Iancu” a Primăriei Zalău, la care au participat zeci de persoane, inclusiv operatori economici și reprezentanți ai societății civile.
În prezent, proiectele se află în transparență decizională, urmând ca decizia finală să fie luată prin votul Consiliului Local în perioada mai–iunie 2026.
Alegerea între interzicerea totală și reglementarea strictă va defini pe termen lung nu doar funcționarea industriei jocurilor de noroc în Zalău, ci și direcția în care orașul își protejează comunitatea și valorile sociale.