Astăzi, Luni- 1 Decembrie, la ceas de mare sărbătoare pentru nemul românesc se împlinesc 107 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia a Transilvaniei cu România.
Această istorică și mult visată și necesară unire a însemnat reîntregirea unei țări puternice și înfloritoare în epocă, care a ieșit cu fruntea sus după prima conflagrație mondială.
Pentru a marca cea mai importantă sărbătoare națională prezentăm azi câteva dintre personalitățile sălăjene care au contribuit la realizarea Marii Uniri.
Așadar, iată că un judeţ relativ mic așa cum era și este Sălajul, pe care comuniştii, la reforma administrativă din 1967, nici nu aveau de gând să îl mai treacă pe hartă, a dat cei mai de seamă reprezentanţi ai Transilvaniei care au compus structurile ce au înfăptuit Unirea din 1918.
De la Sălaj au fost 48 de delegaţi care au reprezentat județul la Marea Adunare Naţională
Potrivit datelor istorice, 48 de delegaţi, aleşi de sălăjeni, au reprezentat judeţul la Marea Adunare Naţională ce a avut loc la Alba Iuliu în 1 Decembrie 1918. Aceia printre care, cu onoare și demnitate națională și patriotică ne-au reprezentat atunci, la 1 Decembrie 1918, au fost: Iuliu Maniu – însărcinat cu organizarea Adunarii Naționale, Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marelui Sfat Naţional ,Victor Deleu, reprezentantul Corpului de voluntari,Gheorghe Pop de Băsești ,Dr. Cassiu Maniu, fratele lui Iuliu Maniu, Iuliu Coroianu, unchiul lui Iuliu Maniu, autorul Memorandului și Valentin Coposu, tatăl Seniorului.
Atunci, de Ziua Unirii, 1 Decembrie, a fost, în 1918, o zi de duminică. „La sunetul clopotelor toţi românii s-au îndreptat spre biserici. După liturghie, cei 1.228 de reprezentanţi ai românilor se adună în sala mare a Casinei militare din Alba Iulia. Cei aproximativ 100.000 de români aşteaptă afară, pe Câmpul lui Horea, venirea oratorilor, care să le prezinte actul unirii”, spuneau documentele vremii.
Un rol deosebit în desfăşurarea adunării de la Alba Iulia a revenit lui Iuliu Maniu. Înainte cu o zi de Marea Adunare, la Alba Iulia, a avut loc o consfătuire foarte importantă, deoarece acum s-a definitivat textul proiectului de rezoluţie al Unirii, pregătit de Vasile Goldiş. La această consfătuire a participat şi Iuliu Maniu. Marele lui merit a fost acela de a contribui decisiv la apropierea punctelor de vedere existente între cele două orientări, la fel de bine intenţionate, dar cu opinii diferite în ceea ce priveşte autonomia temporară a Transilvaniei, până la organizarea de alegeri generale şi încadrarea ei firească în România Mare.
A doua zi după ce Marea Adunare a decretat Unirea necondiţionată a Transilvaniei cu România, pe data de 2 decembrie 1918, sunt alese structurile de conducere, provizorie, ale Transilvaniei, Marele Sfat Naţional, ca organ legislativ şi Consiliul Dirigent, organul executiv. Preşedinţi ai celor două foruri de conducere au fost aleşi fruntaşii politici sălăjeni Gheorghe Pop de Băseşti, la cel legislativ şi Iuliu Maniu, la cel executiv.
În cadrul Consiliului Dirigent, pe lângă Iuliu Maniu a fost ales şi Victor Deleu, alt fruntaş politic sălăjean, în funcţia de secretar general al resortului de interne.
Şi în Marele Sfat Naţional au fost aleşi 8 fruntaşi politici sălăjeni şi anume: dr. Coriolan Steer – avocat în Tăşnad; dr. Cassiu Maniu, avocat, din Şimleu; Iuliu Coroianu, avocat, din Şimleu; Victor Deleu, avocat, din Şimleu; dr. Alexandru Aciu, director la banca “Silvania” din Şimleu; Traian Trufaş, preot în Zalău şi pe Augustin Pintea, avocat, din Crasna.
„Vom birui, pentru că nu sînt așa de înalți Carpații cât ne sînt inimile de înalțate”, a spus la Iași sălăjeanul Victor Deleu
Consiliul National Român, convocând adunarea de la Alba Iulia pentru ziua de 1 decembrie 1918, l-a însărcinat pe Iuliu Maniu cu organizarea Adunarii Nationale.
În drum spre Alba Iulia face un popas la Blaj, rostind aici un discurs prin care aducea un ultim omagiu acelei citadele a românismului.
Iuliu Maniu a jucat un rol hotarâtor în toate marile momente ale anului 1918 si în ceea ce s-a hotarât la Alba Iulia.
Pe data de 2 decembrie 1918 sunt alese structurile de conducere, provizorii, ale Transilvaniei, Marele Sfat National, ca organ legislativ si Consiliul Dirigent, organul executiv. Presedinti ai celor doua foruri de conducere au fost alesi fruntasi politici salajeni George Pop, la cel legislativ, si Iuliu Maniu, la cel executiv.
Se spune că, Corneliu Coposu, în convorbirile lor petrecute împreuna cu Iuliu Maniu la Bădăcin, despre care sunt cele mai importante realizari din viata lui, acesta i-a răspuns că dupa Unirea de la 1918, care este de departe cea mai mare realizare, a urmat introducerea regimului românesc în Transilvania.
Victor Deleu, la rândul său, pe data de 28 noiembrie 1918, în fruntea unei delegații de voluntari, a participat, la Cernăuți la Congresul General al Bucovinei, unde s-a decis Unirea acestei provincii cu România. Pornește cu voluntarii ardeleni de la Cernăuți spre Alba Iulia, unde se hotărâse deja organizarea Marii Adunări Naționale a românilor transilvăneni.
Ajunși la Alba în seara zilei de 30 noiembrie, au fost întâmpinați de către Ștefan Cicio-Pop, președintele Consiliului Național Român Central.
A doua zi, la 1 decembrie 1918, la măreața adunare, Victor Deleu a fost ales printre cei opt secretari.
În Consiliul Dirigent a fost ales în funcția de secretar general al resortului de interne (secretar de stat). În perioada interbelică a reprezentat Sălajul ca deputat în Parlamentul României, fiind ales de către sălăjeni, de fiecare dată când a candidat, adică de opt ori.
Ilustrul om politic Gheorghe Pop de Băsești. a fost o altă personalitate marcantă sălăjeană care a participat la Marea Unire .
Gheorghe Pop de Băsești a fost cel care a proclamat, după votul Marii Adunări Naționale, „unirea tuturor celor de o limbă și o lege într-un singur și nedespărțit Stat Românesc”.
Așadar, prin Marea Unire din 1918s- a realizat un proces istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat național, România.
Unirea Basarabiei, a Bucovinei și, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României (așa-zisul Vechi Regat) a dus la constituirea României Mari.
,,Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan țâșnit cu putere din străfundurile conștiinței unității neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligență politică remarcabilă spre țelul dorit. ”-spunea un istoric cândva …
Cu prilejul acestei zile, nu ne putem spune unii altora ca și români , ca și cetățeni ai acestei mândre țări, decât : ,,Trăiască România Mare! La mulți ani români! La mulți ani România!”