După cum este obiceiul, Biserica dreptmăritoare a rânduit ca după unele mari sărbători ale Mântuitorului sau ale Maicii Domnului, în ziua care urmează praznicului să fie cinstit principalul personaj secundar al marii sărbători.
Astfel, în ziua după Botezul Domnului facem prăznuire de sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, cel mai mare dintre profeţi, glasul care strigă în pustie “gătiţi calea Domnului”, turtureaua pustiei care a binevestit primăvara harului, făclia Luminii dumnezeieşti, răsăritul ce a vestit pe Soarele Dreptăţii, ca un înger pământesc şi om ceresc, care stă la graniţa dintre cer şi pământ şi uneşte Vechiul şi Noul Testament. Trimis de Dumnezeu în deşert să anunţe vestea cea bună a venirii lui Mesia Hristosul, şi să pregătească calea lui Iisus, Ioan îşi împlineşte misiunea botezând pe Isus în apele Iordanului. De acum strălucirea lui urma să scadă, iar a Mântuitorului să crească.
Totuşi, chiar după venirea Harului şi moartea lui ca martir, Ioan Botezătorul continua să fie pentru creştini, în sens duhovnicesc, Înainte-Mergătorul Domnului. Model de înfrânare, de pocăinţă, de curăţire de patimi prin asceză şi rugăciune, iniţiator al vieţii monastice şi a celei pustniceşti, Ioan nu va înceta niciodată să fie cel care găteşte calea ce duce la Hristos.
Este momentul potrivit să ne împăcăm cu cei din jur, să facem fapte bune și să ne rugăm pentru sănătatea și protecția întregii gospodării. După sfânta slujbă, se recomandă să aducem acasă aghiasmă de la biserică și să stropim pereții casei, curtea și animalele, pentru a alunga orice rău și a aduce binecuvântare.
Astăzi, fiind praznic mare, avem dezlegare la pește, așa că ne putem bucura cu mulțumire sufletească de acest dar al lui Dumnezeu. Totodată, fiecare credincios este îndemnat să păstreze pacea în familie și să evite certurile, conflictele sau discuțiile aprinse. Nu se recomandă munca grea sau eforturile excesive, pentru că această zi este dăruită odihnei spirituale și trupești.
Liniștea, bunătatea și armonia petrecute astăzi aduc binecuvântare și sănătate pentru întreg anul, pregătind sufletul pentru a primi harul divin.
În paralel, oamenii pot oferi pomeni pentru sufletele celor adormiți, gest care reflectă respectul pentru rădăcinile spirituale și legătura dintre viața de azi și cea de dincolo.
TRADIȚII ȘI SUPERSTIȚII
În această zi nu se bea vin roșu la masă, pentru ca amintește de martiriul Sfântului Ioan. Ziua de Sfântul Ioan Botezătorul este una a bucuriei.
Se spune că cine nu se veselește în această zi va fi trist tot anul. Persoanele care țin sărbătoarea speră să aibă copii sănătoși, fără malformații, Sfântul Ioan Botezătorul fiind considerat protectorul pruncilor.
La sate, oamenii țin ziua de sfântul Ioan cu strictețe pentru ca acesta să le ferească animalele din calea celor sălbatice și să țină incendiile departe de gospodării. În dimineața de Sfântul Ion, fiecare casă trebuie stropită cu aghiasmă pentru a fi ferită de rău tot anul iar cei ce locuiesc în ea să fie feriți de boli.
În această zi nu se taie nimic cu cuțitul, tot din cauza martiriului Sfântului. Și tot de Sfântul Ioan nu se stinge candela. Nu se spală, nu se face curat, se păstrează ca o zi de duminică.