- 18 aprilie 2026
- Tiberiu Nicoda
- 0
Sunt destine care se scriu în liniște, departe de privirile lumii, dar care, la un moment dat, izbucnesc în lumină, devenind mărturii vii ale credinței. Povestea părintelui greco-catolic Levente Kovács este una dintre aceste istorii rare, în care un om obișnuit descoperă că viața sa nu îi aparține pe deplin, ci este răspunsul la o chemare mai înaltă.
La 44 de ani, părintele Levente Kovács nu este doar un slujitor al altarului, ci și un exemplu de transformare profundă. Ani la rând, a îmbrăcat halatul de asistent medical, lucrând cu devotament la Spitalul Județean de Urgență din Zalău. A fost martor al suferinței, al durerii și al fragilității umane, dar și al speranței care renaște în cele mai grele momente. Însă, dincolo de toate acestea, în inima lui se purta o altă luptă – una tăcută, dar persistentă: chemarea lui Dumnezeu.

Născut la 9 mai 1982 în Crasna, ca al patrulea copil al familiei, Levente a crescut într-un mediu în care credința nu era străină. A fost botezat în Biserica Reformată, iar mai târziu, în 2018, a primit Taina Sfântului Mir în Biserica Romano-Catolică din Carastelec. Acest parcurs spiritual, aparent divers, nu a fost o rătăcire, ci o căutare sinceră a adevărului și a apropierii de Dumnezeu.
Formarea sa educațională reflectă seriozitatea și perseverența care l-au caracterizat mereu. A studiat la Cluj-Napoca, a absolvit Teologia reformată, apoi a aprofundat psihologia pastorală. În paralel, și-a dedicat viața oamenilor, lucrând ca asistent medical și, pentru o perioadă, ca profesor de istorie. Totuși, nici succesul profesional și nici stabilitatea nu au reușit să stingă acea voce interioară care îl chema spre ceva mai mult.
Momentul decisiv a venit în urma unui pelerinaj la Medjugorje, loc cunoscut în întreaga lume pentru încărcătura sa spirituală. Acolo, în liniștea rugăciunii și în atmosfera profundă de reculegere, chemarea pe care o simțise încă din copilărie s-a transformat într-o certitudine. Nu mai era doar o posibilitate, ci o misiune.
„Chemarea am simțit-o de mic copil, dar la pelerinaj s-a întărit și am luat decizia”, mărturisește părintele. A fost momentul în care a înțeles că nu poate ignora vocea lui Dumnezeu. Sprijinul părintelui Ioan Grad din Cizer a fost esențial în acest proces, oferindu-i îndrumare și încredere pentru a face pasul decisiv.
A urmat astfel o perioadă intensă de formare teologică în cadrul Facultății de Teologie Greco-Catolică și al Seminarului „Sfinții Trei Ierarhi” din Oradea. Drumul nu a fost ușor, dar a fost plin de sens. Fiecare etapă a însemnat o apropiere mai profundă de Dumnezeu și o înțelegere mai clară a misiunii sale.

Astăzi, părintele Levente Kovács își continuă studiile la Roma, la Facultatea de Drept Canonic din cadrul Institutului Pontifical Oriental, aparținând de Universitatea Pontificală Gregoriană. Este o dovadă a dorinței sale de a sluji cu responsabilitate și competență, conștient de importanța rolului pe care îl are.
Pentru el, preoția nu este o carieră, ci o vocație. „Nu voi M-ați ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi”, spune Evanghelia după Ioan – un verset care îi definește întreaga viață. În viziunea sa, preotul este chemat să fie slujitor, nu stăpân, să trăiască în smerenie și recunoștință, imitându-L pe Hristos în fiecare gest și în fiecare cuvânt.
Experiența sa din spital nu a fost abandonată, ci transformată. Dacă înainte îngrijea trupuri, astăzi se îngrijește de suflete. Dacă înainte lupta pentru viața fizică, acum luptă pentru mântuire. În ambele cazuri, însă, esența rămâne aceeași: iubirea față de aproapele.

Hirotonirea sa a fost un moment de profundă emoție, însoțit de rugăciunile familiei, de glasurile corului și de bucuria celor care l-au susținut. Este un moment care nu marchează un final, ci un nou început – începutul unei vieți dedicate în întregime lui Dumnezeu.
În acest an, de Paște, părintele Levente a slujit în biserica din Cizer, alături de părintele Ioan Grad, în fața unei comunități numeroase. A fost o imagine vie a împlinirii unei chemări și a unei promisiuni făcute în tăcere, dar dusă până la capăt cu credință.
Povestea sa este mai mult decât o biografie. Este o lecție despre curaj, despre ascultare și despre puterea credinței de a transforma vieți. Într-o lume în care oamenii caută siguranță și confort, destinul părintelui Levente Kovács ne amintește că adevărata împlinire vine din răspunsul sincer la chemarea lui Dumnezeu.
Iar uneori, acest răspuns începe cu un simplu drum. Un drum spre Medjugorje, care devine, în mod neașteptat, drumul spre eternitate.
