Datoria publică a României a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani, accelerând rapid după 2019, ajungând la peste 1.000 de miliarde de lei (aprox. 58-59% din PIB în prima parte a anului 2025). Această majorare a avut loc în special în timpul guvernelor de coaliție PNL-PSD, sub prim-miniștrii Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, fiind alimentată de deficite bugetare mari, criza COVID-19, criza energetică și inflație.
- Guvernul Ludovic Orban (2019-2020): Datoria a început să crească accelerat din cauza pandemiei și a măsurilor de sprijin, sărind de la un nivel de sub 36% din PIB la sfârșitul lui 2019.
- Guvernul Florin Cîțu (2020-2021): Perioadă marcată de împrumuturi masive pentru finanțarea deficitului, datoria guvernamentală ajungând la un nivel ridicat (peste 50% din PIB în 2021 conform unor surse, sau chiar mai mult conform analizei factuale).
- Guvernul Nicolae Ciucă (2021-2023): Datoria a continuat să crească în valoare nominală, depășind pragul psihologic de 50% din PIB, deși creșterea economică a mai atenuat procentul în raport cu PIB-ul.
- Guvernul Marcel Ciolacu (2023-prezent/2025): Creșterea a continuat cu un ritm accelerat, “sub coaliția PSD-PNL” datoria crescând cu peste 36 de miliarde de euro într-un singur an (2024-2025). În 2025, datoria a depășit pragul de 1.000 de miliarde de lei, ajungând la 58,1% din PIB (estimări mai 2025).
Cauze principale:
- Deficitul bugetar ridicat: România a înregistrat unele dintre cele mai mari deficite din UE, menținându-se la cote înalte (peste 5-6% din PIB anual).
Agenția Fitch menținea, la începutul anului 2026, o perspectivă negativă din cauza riscurilor fiscale, estimând o creștere a datoriei spre 63% din PIB până în 2027.
Datoria externă a României a crescut la 227,5 miliarde euro, în noiembrie 2025.
Trezoreria a început plata datoriilor scadente în 2026: circa 30 de miliarde de euro trebuie rambursate creditorilor în acest an, cel mai ridicat nivel din istorie. Ianuarie este luna cu cele mai mari plăți. Cheltuielile cu dobânzile au făcut un salt de 40% anul trecut, iar analiștii avertizează că scăderea costului finanțării este dependentă de stabilitatea politică și scăderea deficitului bugetar.
Romania traieste pe datorie. In 2026, banii statului se duc pe dobanzi!
Economiștii estimează că povara datoriei se traduce într-o pierdere echivalenta cu aproximativ 57.000 de lei pentru fiecare roman, sub forma de taxe viitoare și putere de cumpărare erodata.
Nu este vorba de o suma scoasa direct din buzunar peste noapte, desigur. Dar vorbim despre un efect cumulativ, care se vede in preturi, impozite si servicii publice mai slabe.
Și atunci? Ce ne dorim? Să plece Bolojan care vrea să ,,strângă cureaua” dezmățului pe banii publici , sau să vină alde PSD într-o eventuală alianță populistă cu AUR și să trăim mai departe pe împrumuturi?