Primul institut de geriatrie din lume, având ca obiect de activitate cercetări de gerontologie clinică şi asistenţă medicală a vârstei a treia
Se împlinesc la 22 ianuarie 2026, 74 de ani de la înfiinţarea Institutului Naţional de Geriatrie şi Gerontologie „Ana Aslan” din Bucureşti, a cărei existenţă este strâns legată de personalitatea Anei Aslan, academician, profesor universitar, doctor, cea care a condus timp de aproape patruzeci de ani instituţia.
Aici Ana Aslan descoperit medicamentele Gerovital H3 şi Aslavital, ambele având un rol remarcabil în combaterea efectelor îmbătrânirii şi a bolilor specifice vârstelor avansate.Ana Aslan s-a născut la 1 ianuarie 1897, la Brăila. În anul 1922, a obţinut licenţa Facultăţii de Medicină.
Este numită preparator la clinica II din Bucureşti, condusă de profesorul D. Danielopolu, cel care avea să o îndrume şi în realizarea tezei de doctorat.
Începând cu anul 1949, devine şefa Secţiei de fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Bucureşti, acesta fiind şi punctul de plecare al strălucitei sale cariere de gerontolog.
Tot aici, Ana Aslan experimentează rolul procainei în afecţiunile reumatice, în cazul unui student ţintuit la pat din cauza unei crize de artroză, apoi continuă cercetările într – un azil de bătrâni, unde evidenţiază importanţa novocainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă. Toate aceste rezultate excepţionale sunt comunicate Academiei Române.
În anul 1952, după ani de cercetări, Ana Aslan prepară vitamina H3 (Gerovital), un produs farmaceutic cu acţiune remarcabilă în tratamentul fenomenului de îmbătrânire
La 22 ianuarie 1952, la Bucureşti, era înfiinţat, la iniţiativa Anei Aslan, primul institut de geriatrie din lume, având ca obiect de activitate cercetări de gerontologie clinică şi asistenţă medicală a vârstei a treia. Doamna Aslan devenea şi director al Institutului de Geriatrie şi Gerontologie, post pe care l-a deţinut până la sfârşitul vieţii.
Institutul a fost primul cu acest profil din întreaga lume, şi a fost un exemplu de organizare, recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru toate institutele similare înfiinţate ulterior
Începând cu anul 1958, începe prepararea Gerovitalului pe scară largă şi începe distribuirea medicamentului prin circuitul farmaceutic. Ministerul Sănătăţii din România omologhează medicamentul sub formă de drajeuri, cremă terapeutică şi loţiune capilară.
În anii care au urmat, Gerovitalul a fost brevetat în peste treizeci de ţări din întreaga lume, fiind demonstrate efectele miraculoase în acţiunea de echilibrare a sistemului nervos vegetativ, cu vizibile efecte de ameliorare a diverselor afecţiuni psihice asociate îmbătrânirii.
În anul 1974, după o carieră cu rezultate ştiinţifice remarcabile, Ana Aslan este aleasă membru în cadrul Academiei Române.
În anul 1976, cercetătoarea primeşte brevetul de inventator pentru Aslavital, produs eficace în terapia sistemului nervos şi a aparatului cardiovascular, realizat alături de farmacista Elena Polovrăgeanu. Preparatul avea să intre atunci în producţie industrială.
În anul 1984 este omologat Aslavitalul pentru copii, care dă rezultate în tratarea deficienţelor nervoase.
O estimare arăta că beneficiul adus statului, în perioada 1972-1985, era între 15 şi 17 milioane de dolari pe an
În anul 1985, prof. Ana Aslan publica, în Romanian Journal of Gerontology and Geriatrics, lucrarea „Tehnica şi acţiunea tratamentului cu Gerovital H3. Precizări după 34 ani de folosire”, o lucrare ce reprezenta sinteza cercetărilor realizate de grupul condus de Ana Aslan, care semnala şi faptul că, în urma recunoaşterii pe plan mondial a eficientei Gerovitalului, au fost iniţiate studii care au confirmat rezultatele cercetărilor româneşti şi superioritatea produsului românesc comparativ cu produse similare din farmacoterapia mondiala.
La Institutul de Geriatrie, a iniţiat şi dezvoltat conceptul de „profilaxie a îmbătrânirii”, manifestând o preocupare consecventă pentru soarta bătrânilor abandonaţi de familii, pentru care refuză să perceapă taxe de cămin. Îndrăzneala ei avea să o coste 1.500.000 de lei – în condiţiile în care rezultatele cercetărilor ei aduseseră venituri anuale de circa 17.000.000 de dolari, statului român -, bani ce îi sunt imputaţi de către organele de partid.
Remarcabilele sale descoperiri în profilaxia şi terapia bătrâneţii au avut un mare impact asupra lumii medicale şi a opiniei publice internaţionale, multe celebrităţi din întreaga lume trecând pragul doamnei Aslan pentru a beneficia de tratamentele ei inovatoare: Salvador Dali, Charlie Chaplin, Pablo Neruda, Aristotel Onassis, Jacqueline Kennedy, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, generalul de Gaulle sau Iosip Broz Tito.
Remarcabilul nostru om de ştinţă a fost membră a Academiei de Ştiinţe din New York, a Uniunii Mondiale de Medicină Profilactică şi Igienă Socială, membră de Onoare a Centrului European de Cercetări Medicale Aplicative, membră în Consiliul de Conducere al Asociaţiei Internaţionale de Gerontologie, a Societăţii Naţionale de Gerontologie din Chile şi peşedinte al Societăţii Române de Gerontologie.
Pentru rezultatele sale de excepţie a primit numeroase premii şi distincţii.
Ana Aslan şi-a dedicat întreaga pasiune pentru a lăsa moştenire României leacul „tinereţii veşnice”, dar dispariţia ei a înemnat şi prăbuşirea acelui vis. Sistemul românesc, legile lui create anapoda şi birocraţia tradiţională au făcut ca munca Anei Aslan să se piardă iremediabil. Au existat şi voci care au contestat puternic rezultatele şi efectele cerecetărilor doamnei Aslan, dar şi opinii potrivit cărora ea ar fi urmărit foarte mult celebritatea – rezultând de aici un egoism exagerat -, mai ales prin intermediul numelor importante care au trecut pragul cabinetului său pentru a obţine „tinereţea veşnică”.
Mărcile „Ana Aslan” şi Gerovital se află în posesia unei societăţi din Germania, iar sediul Institutului de Geriatrie şi Gerontologie ce poartă numele Anei Aslan – cu cele 34 de hectare de teren în patrimoniu – , a fost, de-a lungul anilor post-revoluţionari, ţinta intereselor imobiliare de nestăvilit ale diverşilor „investitori”.
În anul 2002, Institutul a împlinit 50 de ani de activitate, iar Robert Taylor, reprezentantul Băncii Mondiale, în Raportul său final, îl cataloghează ca „Perla Coroanei” a spitalelor din România.
Având în centrul serviciilor medicale oferite metoda de tratament Ana Aslan (marca înregistrată a Institutului), INGG tratează pacienţi din toate colţurile lumii folosind tehnologii de ultimă generaţie, integrate într-un sistem holistic de abordare şi tratament.
Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie “Ana Aslan” are în centrul preocupărilor sale studiul procesului de îmbătrânire a organismului uman din punct de vedere biologic, clinic, terapeutic, psihologic şi social.