Accidentele vasculare cerebrale (AVC) reprezintă a doua cauză de mortalitate la nivel global după boala cardiacă ischemică și principala cauză de dizabilitate. Cele mai recente estimări disponibile arată că, anual, în România un număr de 55.000 persoane suferă un AVC ischemic, 10.000 persoane un AVC hemoragic și 3250 o hemoragie subarahnoidiană.
Accidentul vascular cerebral (AVC) este una dintre cele mai frecvente afecțiuni, fiind cauză de dizabilitate sau deces în rândul adulților. Există două tipuri de AVC: ischemice, produse prin blocarea circulației sanguine la nivelul unui vas care irigă creierul, sau hemoragice, când unul din aceste vase se rup și sângele se exteriorizează în creier.
Se estimează că AVC a cauzat mai mult de 7 milioane decese în 2021, când a fost a III-a cauză principală de deces după boala cardiacă ischemică și COVID-19. Se aproximează că una din patru persoane peste 25 ani va suferi un AVC în timpul vieții.
În fiecare an pe data de 29 octombrie se marchează Ziua mondială a accidentului vascular cerebral, cu scopul de a crește gradul de conștientizare asupra gravității bolii, a factorilor de risc și a importanței recunoașterii semnelor acestuia.
- AVC nu afectează doar vârstnicii, putând apare la orice vârstă:
90% dintre AVC uri sunt determinate de 10 factori de risc modificabili și ca atare pot fi prevenite prin influențarea acestora: hipertensiunea arterială, bolile de inimă (fibrilația atrială), diabetul zaharat, hipercolesterolemia, obezitatea, fumatul, consumul de alcool, stilul de viață nesănătos, consumul de droguri și stresul.
- Astăzi există tratamente eficiente;
- Pacientul trebuie mobilizat cât mai precoce după debut
- Recuperarea post AVC este un proces continuu
Așadar, când o persoană prezintă unul sau mai multe din simptomele de mai sus, trebuie dusă rapid la spitalul care poate trata AVC-ul acut.
Diferențierea între un AVC ischemic și unul hemoragic nu se poate face pe baza simptomelor, acestea putând fi similare, ci doar pe baza tomografiei cerebrale care evidențiază hemoragia din primele minute și ischemia cerebrală în general după 24 ore.
Timpul este creier, pentru că în fiecare minut de ischemie, adică de blocaj al sângelui cu lipsa vascularizației creierului, se pierd 1.9 milioane de neuroni, 14 miliarde sinapse, 12 km fibre nervoase mielinice. Infarctul cerebral reprezintă o urgență la fel de mare ca și infarctul miocardic.
Tratamentul de urgență în cazul AVC depinde în primul rând de tipul AVC-ului (ischemic sau hemoragic). Astfel, în condițiile unui AVC ischemic, medicii au ca scop major restabilirea rapidă a fluxului de sânge către creier pentru menținerea integrității celulelor de la periferia infarctului.
Factorul primordial este intervenția în fereastra terapeutică de 4,5 ore de la debutul simptomelor. În acest interval o parte din creierul afectat poate fi salvată, deoarece modificările ischemice sunt reversibile. După acest interval, distrugerea cheagului de sânge care blochează circulația poate duce la complicații hemoragice, astfel încât riscurile depășesc beneficiile terapiei.
În cazurile selectate care îndeplinesc criteriile, se poate efectua tromboliza intravenoasă de urgență (distrugerea cheagului), cu sau fără proceduri endovasculare de urgență (scoaterea mecanică a cheagului prin metode minim invazive), care s-au demonstrat foarte utile pentru îmbunătățirea semnificativă a rezultatelor și pentru reducerea gradului de dizabilitate pe termen lung după un AVC.
În final, prin Ziua mondială a accidentului vascular cerebral, se reamintește că cel mai bun lucru în cazul AVC este prevenția, care poate fi făcută prin adoptarea unui stil de viață sănătos, eliminarea obiceiurilor nocive și crearea unei relații armonioase între medic și pacient.