În fiecare an, la 2 octombrie este marcată Ziua internaţională a non-violenţei, care a fost stabilită de Organizaţia Naţiunilor Unite, din dorinţa „de a asigura o cultură a păcii, toleranţei, înţelegerii şi nonviolenţei”.
Ziua de 2 octombrie reprezintă data naşterii lui Mahatma Gandhi (1869-1948), unul dintre cei mai mari militanţi pentru pace din lume, pionier al filosofiei şi al strategiei nonviolenţei, conducător de marcă al mişcării pentru independenţă din India.
Adunarea Generală a ONU a luat decizia marcării ,, Zilei internaţionale a nonviolenţei ”având în vedere că nonviolenţa, toleranţa, respectul deplin pentru toate drepturile omului şi libertăţile fundamentale pentru toţi, democraţia, dezvoltarea, înţelegerea reciprocă şi respectul pentru diversitate sunt interconectate şi se consolidează reciproc”.
Mahatma Gandhi a fost o sursă de inspiraţie pentru mişcările nonviolente în vederea obţinerii de drepturi civile şi schimbări sociale din întreaga lume. Cunoscut pentru doctrina sa care presupunea proteste paşnice pentru a determina progresul politic şi social, Gandhi a rămas angajat, de-a lungul vieţii sale, în credinţa sa în nonviolenţă chiar şi în condiţii opresive şi în faţa unor provocări aparent insurmontabile.
Mohandas Karamchand Gandhi s-a născut pe 2 octombrie 1869, în Porbandar, în Gujarat (vestul Indiei). Mai târziu a primit titlul onorific de Mahatma, „suflet mare”.
Gandhi a organizat campanii masive de rezistență civilă împotriva dominației britanice în India, folosind metode precum grevele generale, boicotarea produselor britanice și marșurile pașnice.
Principiul fundamental al filosofiei lui Gandhi era „Ahimsa” – conceptul hindus și budist care înseamnă nonviolență sau absența dorinței de a răni.
Gandhi credea că nonviolența nu este o slăbiciune, ci dimpotrivă, „cea mai mare forță aflată la dispoziția omenirii, mai puternică decât cea mai puternică armă de distrugere creată de ingeniozitatea omului.”
Acţiunea nonviolentă, inițițiată de Gandhi, este o tehnică prin care oamenii care resping pasivitatea şi supunerea şi care văd lupta ca fiind esenţială pot duce această luptă fără violenţă. Principiul nonviolenţei – cunoscut şi sub numele de rezistenţă nonviolentă – respinge folosirea violenţei fizice în scopul realizării unor schimbări sociale sau politice. Există trei categorii principale de acţiuni nonviolente: proteste, marşuri; non-cooperarea; intervenţii nonviolente, precum blocadele.
În contextul lumii contemporane, marcate de conflicte și violență în multiple forme, acest mesaj devine din ce în ce mai relevant.
Ziua de 2 octombrie ne amintește că există alternative la violență și că schimbarea pozitivă poate fi realizată prin mijloace pașnice.
În România, Ziua Internațională a Nonviolenței este marcată prin diverse evenimente și inițiative.
În 2025, Parlamentul României a adoptat o declarație intitulată „România fără violență domestică”, subliniind angajamentul țării față de combaterea tuturor formelor de violență.